Creșterea economică a încetinit în trimestrul al doilea la 0,1% față de trimestrul anterior și 3,3% comparativ cu același trimestru al anului trecut, de la 1,4%, respectiv 4,3% în primele trei luni ale anului.
Înrăutățirea din trimestrul al doilea a fost determinată în principal de exporturile nete, stocuri și cheltuielile statului, se arată într-un raport al ING Bank România. Consumul privat a rămas principalul motor, iar investițiile au adus, de asemenea, o contribuție majoră, îmbunătățind perspectivele pe termen mediu.
„Ne așteptăm la accelerarea creșterii economice în trimestrul al treilea, susținută de consumul privat în contextul veniturilor disponibile pentru consum mai mari după recentele reduceri de taxe și estimăm rate de 0,9%/3,5% (trimestru față de trimestrul anterior/trimestru față de același trimestru al anului trecut), riscurile fiind pentru o înrăutățire (a acestor estimări, n.r.) din cauza secetei severe care afectează producția agricolă”, notează analiștii băncii.
Banca a revizuit în scădere și estimarea privind creșterea economică pentru 2016, de la 4,3% la 3,8%, în timp ce pentru 2017 a crescut prognoza de la 2,7% la 4,1%, ca urmare a deciziei Parlamentului privind o implementare graduală a măsurilor de stimulare fiscală, jumătate în 2016 și restul în 2017, se arată în raport.
Proiectul noului Cod fiscal, reexaminat în urma cererii șefului statului, a trecut la începutul lunii septembrie de Parlament, urmând să fie transmis președintelui spre promulgare.
Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 și de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcții începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepția construcțiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanți de la 1 ianuarie 2017.
De asemenea, a fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile și terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.
Premierul Victor Ponta a declarat, la sfârșitul lunii august, că este îngrijorat că seceta și problemele din agricultură vor afecta creșterea economică a României către finalul anului.
„Din păcate, în trimestrul al patrulea mi-e teamă că seceta și problemele din agricultură o să se reflecte și în creșterea economică”, a arătat Ponta.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, de asemenea la finele lunii august, la ședința Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaților, că pierderile cele mai mari din cauza secetei au fost la culturile de porumb, floarea soarelui și soia, precizând că și cei din zootehnie au fost afectați. Potrivit lui Constantin, o evaluare a pagubelor cauzate de secetă va fi cunoscută în luna septembrie.
Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută și cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în primele trei luni creșterea economică a fost de 4,3% pe serie brută și de 3,8% pe serie ajustată față de aceeași perioadă a anului trecut.
Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creștere a PIB de 2,5%. Cea mai recentă estimare a Comisiei Naționale de Prognoză, datând din luna mai, ia în calcul un avans de 3,3%.
Comisia Europeană a îmbunătățit la începutul lunii mai estimările de creștere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 și cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid și revenirii investițiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituției.